daiana-anghel

Daiana Anghel despre blogul ei, nascut din insomnie: “Nu e greu sa vorbesti deschis, atat timp cat iti asumi ceea ce scrii si nu te iei prea tare in serios”

„Nu sunt un model, sunt «de exemplu»”, este una dintre afirmatiile pe care Daiana Anghel a facut-o in prima sa postare pe…blog. Intrarea in spatiul virtual s-a produs la inceputul saptamanii, iar numarul de vizitatori continua sa creasca.

daiana-anghel

Motivul pare sa fie modul de abordare adoptat de frumoasa vedeta, care si-a propus sa vorbeasca despre experientele personale intr-o maniera directa, presarata pe alocuri cu umor si un dram de ironie. De altfel, la fel de interesante sunt si subiectele alese. „Pentru cine ne aranjam?” Iata un titlu incitant care a starnit repede interesul.

Fara farduri: Un blog nascut din insomnie…dupa cum ai precizat. Si totusi, de unde ideea de a-ti asterne gandurile online?

Daiana Anghel: N-a fost ceva gandit, planificat… A fost impulsul de moment venit din disperarea ca nu ma lua somnul si nu stiam ce sa mai fac Am crezut ca ma va lua somnul inainte sa-l urc online, insa iata ca nu s-a intamplat asa. Abia in momentul in care am inceput sa-l construiesc, i-am creionat identitatea si m-am hotarat ce vreau sa reprezinte, iar amploarea pe care a luat-o la nivel de vizitatori unici este absolut fabuloasa. Nu ma asteptam ca postarile mele sa fie chiar asa de bine primite, am avut emotii.

Fara farduri: Ideea de blog e imbratisata de multe persoane publice. Unele dintre ele o folosesc pe post de scut fata de articolele aparute in presa, sau chiar ca pe o metoda de promovare. Primele tale postari sunt departe de aspectele mentionate. „Pentru cine ne aranjam?” sau „Te iubesc…prea usor” denota sinceritate, curaj si nonsalanta. Cat e de greu sa vorbesti deschis si fara farduri as putea spune, intr-o lume in care ne „machiem” prea mult si prea des?

Daiana Anghel: Nu vad blogul ca o solutie pentru articole din presa care prezinta lucrurile distorsionat, pentru ca e un fel de lupta cu morile de vant. Mai bine lasi lucrurile sa treaca de la sine, sa insisti pe subiect nu e o solutie, mai rau faci. Cat despre metoda de promovare prin intermediul blogului…da, se practica dar are iz de artificial, ca o operatie estetica pe care incerci sa o tii secreta. Nu e greu sa vorbesti deschis, atat timp cat iti asumi ceea ce scrii, iti asumi pozitia vizavi de un subiect pe care il abordezi si nu te iei prea tare in serios. Intotdeauna vor fi si hateri care au de criticat, imi asum si nu am sa imi pierd curajul doar pentru ca se gasesc persoane cu atitudine agresiva, pregatite sa sara la jugulara si cu rost, si fara rost. Postarile mele mele pot fi scrise cu umor, cu ironie fina, cu convingere sau sinceritate, dar niciodata n-am sa atac pe nimeni, nu am sa fiu rautacioasa sau agresiva in exprimare si nu am sa aduc jigniri, pentru ca nu-mi sta in fire.

daiana-anghel2

Fara farduri: Si pentru ca materialele postate de tine sunt reflectii ale unor experiente personale, nu pot sa nu te intreb care e cea mai buna lectie invatata pana acum si care au fost persoanele „de exemplu” pentru tine?

Daiana Anghel: Hmm…cea mai buna lectie… Nu e cea mai buna, dar e cea mai dura lectie de pana acum: nu trebuie sa deranjezi neaparat pe cineva cu ceva, pentru a isi indrepta spre tine rautatea. E foarte greu sa intelegi ca totusi sunt oameni dispusi sa calce pe cadavrul tau, chiar daca nu esti in drumul lor si fac in asa fel incat sa-si croiasca drumul peste tine. Eu pana la urma am inteles. Persoanele „de exemplu” pentru mine au fost in primul rand parintii mei. In rest, „de exemplu” am intalnit in multi oameni, chiar daca doar in parte si nu in totalitate.

 

Foto: Facebook